Loading... Please wait...

Categorii

Seminte Dovleac


Sorteaza dupa:

Seminte Dovleac

 Dovleacul (Cucurbita Maxima) este o specie populara a genului Cucurbitacee, fiind inrudit cu pepenele, castravetele si altele.
Dovleacul comestibil este o planta anuala, cu perioada de vegetatie lunga, solicitand 145-155 de zile de la semanat pentru a ajunge la maturitate. Radacina acestei plante este puternica, ramificata si patrunde in sol pană la 2,5 m, explorand o mare parte din solul aferent, ceea ce ii confera o mare rezistenta la fenomenul de seceta.
Tulpina este culcata pe sol, este bine dezvoltata, uneori se poate si agata de planta principala (porumb).

Fixarea fata de sol
se realizeaza cu ajutorul radacinilor adventive, care nu trebuiesc deranjate in timpul lucrarii de prasit mecanic. Frunzele sunt de dimenisiuni mari, rotunjite, ceea ce permite ca solul sa fie bine acoperit. Aceasta confera avantajul ca ajuta terenul sa ramana curat de buruieni si sa pastreze umiditatea din sol. Limbul si petiolul frunzelor, la fel ca si tulpina, sunt acoperite cu numerosi peri, bine dezvoltati si desi, ceea ce confera insusirea plantei de dovleac comestibil de a fi xerofit. Florile dovleacului comestibil sunt foarte mari, avand corola de culoare galbena, sunt unisexuate monoice si au polenizare alogama-entomofila.
Infloresc dupa o perioada de circa 65-70 de zile de la semanat. Fructul are dimensiuni mari, uneori pana la 45-70 de kilograme, este rotund, baciform si cu epicarpul tare. Fructul de dovleac comestibil contine pana la 250-300 de seminte prinse în masa placentei. Semintele sunt mari, elipsoidale, plate, lat-ovale, imbrăcate intr-un tegument scleros, de culoare alba sau alb-galbuie.
Ca plante premergatoare foarte favorabile pentru cultura de dovleac comestibil sunt indicate urmatoarele culturi de plante agricole: lucerna, trifoiul (in primul an de destelenire), mazarea si fasolea; bune premergatoare sunt radacinoasele si bulboasele; plante premergatoare corespunzatoare: varza si cartofii.

 

Dovleacul (Cucurbita Maxima) este o specie populara a genului Cucurbitacee, fiind inrudit cu pepenele, castravetele si altele.

Dovleacul comestibil este o plantă anuală, cu perioadă de vegetaţie lungă, solicitând 145-155 de zile de la semănat pentru a ajunge la maturitate. Rădăcina acestei plante este puternică, ramificată şi pătrunde în sol până la 2,5 m, explorând o mare parte din solul aferent, ceea ce îi conferă o mare rezistenţă la fenomenul de secetă.

Tulpina este culcată pe sol, este bine dezvoltată, uneori se poate şi agăţa de planta principală (porumb).

Fixarea faţă de sol se realizează cu ajutorul rădăcinilor adventive, care nu trebuiesc deranjate în timpul lucrării de prăşit mecanic. Frunzele sunt de dimenisiuni mari, rotunjite, ceea ce permite ca solul să fie bine acoperit. Aceasta conferă avantajul că ajuta ca terenul să rămână curat de buruieni şi să păstreze umiditatea din sol. Limbul şi peţiolul frunzelor, la fel ca şi tulpina, sunt acoperite cu numeroşi peri, bine dezvoltaţi şi deşi, ceea ce conferă însuşirea plantei de dovleac comestibil de a fi xerofită. Florile dovleacului comestibil sunt foarte mari, având corola de culoare galbenă, sunt unisexuate monoice şi au polenizare alogamă-entomofilă.

Înfloresc după o perioadă de circa 65-70 de zile de la semănat. Fructul are dimensiuni mari, uneori până la 45-70 de kilograme, este rotund, baciform şi cu epicarpul tare. Fructul de dovleac comestibil conţine până la 250-300 de seminţe prinse în masa placentei. Seminţele sunt mari, elipsoidale, plate, lat-ovale, îmbrăcate într-un tegument scleros, de culoare albă sau alb-gălbuie.